Țărănismul și crestin - democrația românească

„Lucrarea a avut în vedere studierea doctrinei țărăniste. identificarea locului ocupat de ţărănişti in procesul de democratizare a ţării, pe durata întregii perioade interbelice şi în primii ani de după 1989 şi, de asemenea, legătura dintre ţărănism şi creştin-democrația românească, din perspectiva filosofiei politice. Este o lucrare interdisciplinară, de filosofie, filosofie politică, istorie, aşa cum la noi au făcut Z. Omea, Marta Petreu şi altii. Instrumentele filosofice sunt folosite pentru a elucida o realitate trecută românească. O cercetare care astăzi se practică la noi şi în statele europene, asumată cu toate imperfecţiunile ei şi care poate fi imbunătătită şi perfecţionată. Ţărănismului, de-a lungul timpului, i s-au aplicat etichete în funcţie de simpatii sau antipatii: „ancorat în trecut”, „tradiţional”, „făuritor al României Mari”, „agrarian”, „anticapitalist”, „partid de clasă”, „antiindustrial” etc. Realitatea am încercat să o extrag din memorii, însemnări istorice, discursuri, conferințe şi din documente publice oficiale. Pe de altă parte, am urmărit stabilirea locului pe care îl ocupă această doctrină politică, contribuția adusă în dezvoltarea ideologiilor politice şi, nu în ultimul rând, în viaţa publică românească interbelică şi postrevoluţionară...” (Fragment)