Șalom și ... Leuștean

Viața bate filmul, dar numai dacă există cine s-o vadă estetic, emoțional. Iar Angela Bîrsan reușește tocmai acest lucru! Unghiul ei de redare este original, ea știind să privească viața din interior. Personajele ei sunt ființe vii, relevându-se prin profunzimea umană, prin vibrația sufletească, prin omenescul și omenia lor. Drama Teodorei este autentică, subliniind o zbatere trăită greu, dar cu șarm și curaj; este un episod nefericit și, totuși, nu lipsit de speranță - căci nu se simte că tristețea eroinei duce la resemnare. Simțim însă, prin însuși faptul că autoarea se regăsește pe sine tocmai prin călătoriile ei, prin colocviile ei introspective, că mai există speranța.  Dacă vreți o carte despre locuri senzaționale și oameni așijderea, despre un Israel victorios și dramatic, luminos și tensionat, despre dragoste și speranța, dacă vreți o carte bună, nonconformistă și cu amplă vibrație sufletească, atunci cred că merită să citiți „Șalom și leuștean”.  Ce-am izbutit eu să spun aici, e aproape nimic din ceea ce comunica Angela Bîrsan, în cartea ei de reportaj literar. Roni Căciularu