Florile dalbe din duzii de altadata

De la mingea de cârpă la cravata roșie (tot de cârpa) și de la magicul balon de fotbal (cu care frații Walter, Helmut Rahn u.s.w. au surclasat unșpele maghiar în campionatul din 1954) la Suliko sau jos labele de pe Coreea! – un omenet întreg este trecut cu acribie, în revistă, de-a lungul câtorva decenii, căruia ține-i-se, vorba lui G. Călinescu, „strictă catagrafie”, ca într-un studiu monografic. Autorul, de profesie inginer, (după câte știu, chimist), nu e tentat de pitoresc și de aventură, înfățișând exact și sobru, ba, la răstimpuri, chiar pedant, precum o carte de imobil, o lume în tranziție între ce va fi fost regimul burghezo-moșieresc și tot mai „miezul evului aprins”, vorba lui Labiș, al rugurilor noii inchiziții. Surprinde, oarecum, paciența lui, cu care trece în revistă, bifând imperturbabil și consemnând cât cuprinde. Aceasta este o invitație la lectură. / Șerban Foarță Autorul are lexic și erudiție, descrie o lume pestiță și fistichie, cu amestecul acela de rase și evenimente aspre dintr-o lume scufundată definitiv. Tonul e bonom-indulgent, de cronicar politicos și cumsecade, dar în final, amintirile se vor bucura mai mult de interesul cititorilor romantici./ Sorin Lavric