Infracțiuni contra securității naționale

Lucrarea Infracțiuni contra securității naționale urmărește să identifice și să analizeze cadrul normativ aplicabil conceptului de securitate națională, în special prin intermediul legislației penale.

Conceptul de securitate națională a evoluat pe măsură ce interesul public asupra acestui domeniu s-a aflat într-o permanentă ascensiune. Această evoluție nu este una întâmplătoare, ea reprezentând mai curând o adaptare a societății și, prin urmare, a cadrului de reglementare la factorii generatori de insecuritate. Altfel spus, cu cât percepția asupra insecurității este mai ridicată, cu atât crește și interesul pentru domeniul securității naționale, fapt care se concretizează, mai ales, prin modificări de ordin legislativ.

Modalitatea prin care este tratată tema analizată ține de evoluția conceptului de securitate națională în plan normativ, pornind, cum este și firesc, de la prevederile de rang constituțional și continuând cu dispozițiile Codului penal, atât sub aspectul valențelor istorice, cât și din perspectiva dreptului comparat. Această abordare considerăm că este cea mai optimă să reliefeze mecanismele tehnico-juridice prin care conceptul abstract de securitate națională ajunge să devină operațional prin supunerea tehnicității care caracterizează planul juridic.

Structura lucrării Infracțiuni contra securității naționale este una bipartită, vizând analiza fundamentelor securității naționale, respectiv analiza normelor penale privind securitatea națională în legislațiile statelor membre U.E.

Astfel, prima parte a lucrării este structurată pe șase coordonate care se succed de la general la specific și au rolul de a facilita demersul analitic. Preocuparea inițială este surprinsă în primele patru capitole, acestea având ca scop conceptualizarea noțiunii de securitate națională, de a delimita acest domeniu și de a stabili ariile în care este incident. Abordarea fructifică toate axele metodologiei de cercetare pentru a prezenta conceptul de securitate națională din perspectiva instituțiilor responsabile, a jurisprudenței și doctrinei, în cele trei mari planuri: național, european și internațional.

Toate aceste coordonate au rolul de a pregăti cadrul pentru analiza normelor de incriminare privitoare la securitatea națională, acestea regăsindu-se în partea a doua și reprezentând nucleul lucrării. În acest sens, analiza vizează stabilirea liniilor de corespondență între conceptele privitoare la securitatea națională, astfel cum acestea reies, preponderent, din aria relațiilor internaționale, și elementele constitutive ale infracțiunilor contra securității naționale. Adiacent analizei normelor de incriminare, interpretate atât sub aspect evolutiv, cât și în privința conținutului constitutiv, are loc studiul de drept comparat.