Antarctica e un joc de copii

O poezie a simptomelor: ale atașamentului, ale pierderii, ale dependenței, ale supraviețuirii.

În această antologie se regăsesc poete și poeți precum: Radu Andriescu, Svetlana Cârstean, Dan Coman, Teodora Coman, Mina Decu, Gelu Diaconu, Andrei Dósa, Ligia Keșișian, Cătălina Matei, Marian Mihai, Ioana Nicolaie, Florin Partene, Cosmin Perța, Florentin Popa, Robert Șerban, Olga Ștefan, Elena Ștefoi, Mihok Tamaș, Răzvan Țupa, Mihail Vakulovski, Radu Vancu, Călin Vlasie. Antologia reunește voci diverse – din punct de vedere generațional, stilistic și temperamental – unite însă de un element comun: refuzul idealizării.

Iubirea este prezentată ca un spațiu al negocierii continue, al fisurii și al maladiei asumate. Poeții incluși evită formulele definitive și explorează limitele limbajului, ale intimității, ale corpului și ale memoriei. De la confesiuni directe la ironie, de la biografism incisiv la construcții reflexive sau ludice, poemele devin mărturii ale unei instabilități afective generalizate. Dincolo de varietatea registrelor, se conturează o hartă a dragostei trăite „la rece”: fără promisiuni de salvare, fără mitologii care să aline.

Antarctica devine nu doar un capăt de lume, ci mai ales un spațiu comun, traversat zilnic, unde vulnerabilitatea este norma, iar expunerea – un gest inevitabil. „Jocul de copii” din titlu nu evocă inocența, ci cruzimea experimentului: aici se învață, pe propria piele, cum să iubești fără plasă de siguranță.