Cartea lui Gavagai, Dumnezeul ales al Nepalului

„A fost odată ca niciodată o fetiță. Și n-avea inimă. Și-o chema Maricica.     În afara faptului că n-avea inimă, Maricica era o fetiță cu totul și cu totul obișnuită. Avea șase păpuși din care făcuse o echipă de volei, un cățel de-adevăratelea și o cea mai bună prietenă, pe nume Veronica. Singurul lucru neobișnuit din viața ei era un aparat mare, cu burduf în el, care stătea lângă patul ei ca s-o păzească de vârcolaci.     Înconjurată de afecțiunea familiei și a prietenilor de familie, fetița creștea fericită și cu chipul neînnegurat de griji. Ideea că e specială n-o deranja deloc, ba dimpotrivă, făcea să-i tresalte pasul și să simtă un gol în coșul pieptului, ca atunci când ești în avion, iar avionul se prăbușește câteva zeci de metri din pricina unui gol de aer.”   Mijomir Mecu