Povesti cu pasi mici

Povestile pe care le-ai asternut, ca un covor fermecat, m-au purtat si pe mine in lumile tale; lumi pe care le traiam in timp ce parcurgeam pasii tai pe ulitele copilariei... S-a intamplat asa pentru ca tu povestesti, nu relatezi faptele si trairile personajului principal. Si povestesti frumos, coerent, facand, in acelasi timp, si o radiografie a micilor universuri pe care le explorai cu aceeasi curiozitate a de ce-urilor inceputului de viata...

Aceste Povesti cu pasi mici sunt si crampeie din copilaria multora dintre noi, iar eu, cunoscand-o pe autoare cand deja era mare, om mare cu o minte ghidusa, i-am simtit/vazut nedumerirea, revolta, tristetea, bucuria, curiozitatea, inventivitatea, devenirea... Poate tocmai de aceea, cu fiecare pas, oricat de mic ar fi, am vazut etapele vietii in mijlocul clocotului transformarilor sociale de atunci si de acolo.

Povesti cu pasi mici sunt de citit nu numai de catre copii, ci si de catre adulti, pentru ca si maturii de astazi au fost, ieri, copii. - Matilda Cazacu, jurnalist