Căile adevăratei rugăciuni

„Într‑o lume care a depus atît de mult efort pentru a imortaliza ceea ce e trecător, este bine să vă amintiți, atunci cînd începeți să citiți această carte, două observații care au fost făcute, una de către un quaker francez, mort la sfîrșitul celui de‑al doilea război mondial și cea‑ laltă chiar de Thomas Merton. Marius Grant scria:

Cred în influența bărbaților tăcuți și strălucitori și știu din experiență că aceștia sînt rari. Totuși, ei dau savoare lumii noastre... Nimic nu va fi pierdut cîtă vreme vor exista astfel de oameni. Dacă există o dorință pe care trebuie să o ex‑ primăm astăzi, este tocmai aceea de a vedea în noi înșine un început al contemplației.

Thomas Merton spunea:

Religia tinde mereu să-și piardă consistența interioară și credința sa supranaturală, atunci cînd nu are fervoarea con‑ templației. Este elementul care pare inutil, al tăcerii și al golului în viața de rugăciune, acela care face ca aceasta să fie, cu adevărat, viață.”

Douglas V. Steere (Fragment din prefața pentru ediția americană)