Elogiu cititorului. Un documentar al (re)cunoasterii emotionale de sine

Elogiu cititorului este o „incitare la nesupunere”, ba chiar o „declarație de nesupunere a cititorului”. După ce am citit cartea, am avut viziunea unei mari demonstrații, a unui mare miting, la care mii de cititori poartă în mâini pancarte cu un vers de Eminescu drept revendicare: „Cine-i acel ce-mi spune povestea pe de rost?”. Noi, cititorii, ieșiți din anonimat, fiecare cu numele său, vrem să ni se dea spre judecare și condamnare scriitorul anonim (Marele Anonim?): cel care ne-a scris viața și istoria. Îndemnul lui Zorin Diaconescu către cititorii participanți la miting este unul socratic: „Citește-te pe tine însuți!” și vei găsi „textul care să facă minuni”. Chiar dacă finalul căutării, spune autorul, ar putea fi unul amar: „Ori textul acela nu există, ori vremea minunilor a trecut”. (Ion Mureșan)