Contexte și texte în teoria literară

În cele douăzeci și opt de capitole ale sale, volumul Contexte și texte în teoria literară reprezintă o încercare de dezambiguizare a acestui vast areal științific, înglobând o pleiadă de termeni, curente, permutări, nume și texte, în desfășurarea lor cronologică și practică. Conștienți că privim „teoria literară” ca pe un termen generic, dată fiind însemnătatea disciplinelor pe care le acoperă atât diacronic, cât și sincronic, am considerat de bun augur să împărțim conținutul studiului de față în trei mari părți, secondate în a doua lui jumătate de lecturi critice care construiesc harta actuală a dezbaterilor din teritoriul teoriei literare.

Cele trei mari părți cu dublu caracter, descriptiv și analitic, al prezentului studiu poartă, de asemenea, titluri generice. Teoria literară umanistă, formalistă și feministă sunt distincții necesare în periplul nostru de la literatura ca artificiu la literatura ca știință de-sine-stătătoare. Situând-o între mimesis și reprezentare în Antichitatea greacă și mergând treptat spre maturizarea ideii de teorie literară în romantismul european și american, pentru ca mai apoi să analizăm noțiunea de text la interfața dintre sine și subiect, volumul de față urmărește teoria literară în cadrul eforturilor de catalogare și sistematizare venite din partea unor nume de referință precum Aristotel, Bacon, Wordsworth, Poe, Arnold, Sklovski, Propp, Lévi-Strauss, Derrida, Kristeva și Cixous.

Nu în ultimul rând, având în vedere publicul în general tânăr căruia i se adresează prezentul volum, am ținut să introducem cititorii într-un tip de lectură avizată a unor selecții de texte teoretice. Cele șaisprezece lecturi propuse sunt furnizate de tineri cercetători, al căror ochi format poate oferi noi perspective în materie de hermeneutică și critică literară. Astfel de texte constituie obiectul de investigație al multora dintre catedrele de Teorie literară la nivel internațional, astfel că lecturile de final ne vin în întâmpinare cu nume de specialiști precum Terry Eagleton, Jonathan Culler, Hans Bertens, Matei Călinescu, Derek Attridge sau Rafe McGregor, a căror competență în aria istoricismului critic, structuralismului, feminismului și poststructuralismului este redutabilă în spațiul academic actual.