Pachet Din camara Maicii Domnului

Sfântul Cuvios Paisie Aghioritul

Între sfinții nevoitori ai vremurilor noastre, Cuviosul Paisie Aghioritul ni se arată ca un luceafăr deasupra Muntelui Sfânt – monah de-a pururi rugător, vas ales al harului dumnezeiesc și povățuitor blând al mulțimilor însetate de Dumnezeu.

Dar ce evlavie sălășluia în acest monah, de se apropiau păsările cerului fără frică, iar fiarele câmpului veneau la el ca la un al doilea Adam? Ce taină purta trupul acela istovit de post și de priveghere, de simțeau toți în preajma lui pacea din Ceruri? Ce rugăciune ardea în el noaptea, de se umplea chilia de o lumină mai strălucitoare decât soarele, iar el abia cuteza să respire, de teamă să nu risipească ce i se dăruise?

Sfântul Paisie vindeca bolnavi fără să-i atingă, răspundea la întrebări înainte să fie rostite, vorbea cu oameni în limbi pe care nu le știa și se afla, în același timp, în chilia sa și la căpătâiul celor suferinzi din lume. Se lupta cu diavolii în fiecare noapte și îi biruia – nu prin puterea sa, ci prin Cel ce sălășluia întru el. Această carte este o fereastră deschisă spre sufletul unuia dintre cei mai îndrăgiți sfinți – o comoară de învățături înțelepte și mărturii cutremurătoare, culese spre uimirea și mângâierea celui ce o va citi.

„Fiul meu nu mai vorbea cu mine de doi ani. Am început să dorm cu icoana Sfântului Paisie sub pernă. Peste o săptămână m-a sunat. Plângea. Eu plângeam. Ne-am regăsit." - Elena, 52 ani

 „Medicii îmi spuseseră că nu mai pot face nimic. Am început să mă rog la Sfântul Paisie, așa cu îmi recomandase duhovnicul. La următorul control, doctorul m-a privit lung și mi-a spus: <<Nu știu ce ați făcut, dar continuați.>>" - Gheorghe, 61 ani

„Mă simțeam epuizată, golită pe dinăuntru. Am deschis cartea la o pagină la întâmplare și primul rând m-a oprit în loc — părea scris special pentru mine. De atunci, citesc în fiecare seară câteva pagini din carte și dorm liniștită." – Maria, 48 ani

Leacuri mănăstirești

 BIBLIA LEACURILOR MĂNĂSTIREȘTI: TEZAURUL TĂMĂDUITOR AL NEAMULUI

În spatele zidurilor mănăstirilor, acolo unde rugăciunea, răbdarea și rânduiala dau altă măsură timpului, s-a păstrat vie o cunoaștere prețioasă despre puterea vindecătoare a plantelor. În Leacuri mănăstirești, Mariana Borloveanu adună rețete monahale culese de la călugări și maici, așezându-le într-o carte care vorbește deopotrivă despre grija pentru trup și despre liniștea sufletului.

Volumul reunește peste 130 de leacuri naturiste, prezentate limpede și practic, de la alifii, cataplasme și decocturi până la infuzii, macerate, siropuri, tincturi și uleiuri, preparate din plante tămăduitoare și ingrediente aflate la îndemână. Fiecare rețetă poartă în ea nu doar experiența unor oameni care au trăit mai aproape de natură, ci și o întreagă tradiție a îngrijirii, păstrată cu credință în lumea mănăstirilor, unde plantele de leac au fost privite dintotdeauna ca daruri din „farmacia lui Dumnezeu”.

Leacuri mănăstirești este cartea de căpătâi a celor care aleg să-și prețuiască moștenirea și să-și regăsească puterea în sfințenia pământului natal. Redescoperă medicina autentică a bunicilor noștri și bucură-te de sănătate prin darurile lăsate în „Grădina Maicii Domnului”!

 

Recenzii:

„Am încercat alifia cu ardei iute pentru durerile de oase și chiar funcționează rapid. Este o mare ușurare să găsesc soluții naturale atât de eficiente chiar în paginile acestei cărți.” – Elena M.

„Se vede că fiecare rețetă a fost culesă cu mare răbdare și respect pentru tradiție. Este un volum care aduce liniștea și binecuvântarea mănăstirii direct în biblioteca noastră.” – Adrian C.

„Am cumpărat această carte pentru a o dărui părinților de Sfintele Paști. Cred că este cel mai frumos și util mod de a le arăta cât de mult contează sănătatea lor pentru mine.” – Rodica S.

„Decoctul de gutui recomandat în carte a făcut minuni pentru problemele mele de digestie. Mă simt mult mai ușoară și am mult mai multă energie în fiecare zi.” – Simona P.

„Nu este doar o carte de citit, ci o adevărată farmacie naturală a casei. O consult ori de câte ori cineva din familie are o mică suferință și mereu găsesc un leac blând.” – Vasile D.